... oameni care iubesc Adevărul!
Trăim, nu-i aşa, într-o lume din care adevărul a fost izgonit. Parcă toti, fiecare încearcă să se ferească de adevăr, de lumina pe care adevărul o aprinde.
Mai întai a fost încercarea de a rosti şi trăi jumătăţi de adevăr, ambalate frumos şi dăruite cu siguranţa unei conştiinţe împăcate doar… pe jumătate. Dar au trecut şi zilele acelea când se rostea MĂCAR o jumatate de adevăr. Acum, adevărul a ajuns ca un fruct fără coajă, pe care nu mai îndrăznim să-l mâncăm şi rămânem mereu înfometaţi pentru că nu mai avem curajul de a preţui adevărul.
Despre adevăr se spune că este ca roua cerului: ca să-l păstrezi curat, trebuie să-l aduni într-un vas curat. Dar noi, nici pe departe nu mai suntem vase curate. Da, adevărul a fost izgonit din mijlocul nostru, din viaţa noastră şi trăim care pe unde, fără să ne mai gândim la acel far care lumina mările noastre de nelinişti, adevărul.
Şi suntem aşa de obosiţi de cât am fugit de adevăr…
Ni se vorbeşte despre Cale, Adevăr şi Viaţă, despre închinători adevăraţi, despre a trăi adevărul, a umbla în adevăr, a asculta de adevăr, a avea mijlocul încins cu adevărul, de a fi credincioşi adevărului şi a ne bucura de adevăr, de a cunoaşte adevărul, a ne închina în adevăr, a ne ţine de adevăr, un adevăr din adâncul inimii.
Am înţeles acum: Hristos este Adevărul; pe El L-am alungat din viaţa noastră, pe El nu-L mai iubim, pe El nu-L mai credem, pentru El nu mai trăim. Iartă-ne, Doamne, şi vino, vino înapoi în noi, printre noi… Nu putem trăi fără Tine. Ajută-ne să descoperim frumuseţea adevărului, frumuseţea Ta, vrem să ne odihnim în palmele adevarului şi, oricât de dureros ar fi uneori, vrem să lăsăm adevărul să lumineze asemeni unei torţe care să nu se stingă niciodată. Doamne, învaţă-ne să iubim adevărul, să Te iubim pe Tine, să trăim pentru Tine, bucurându-ne de frumuseţea Ta.
Am înţeles. Merită să trăim pentru adevăr, pentru Tine, Doamne!
Psalmul 119 se potriveste destul de bine acestui articol:
Ps. 119:105 “Cuvîntul Tau este o candela pentru picioarele mele, si o lumina pe cararea mea.”
v174 “Suspin dupa mîntuirea Ta, Doamne, si Legea Ta este desfatarea mea.”
in lumea de astazi oamenilor le este frica sa traiasca in adevar pt ca stiu consecintele adevarului pe pamant si le place mai mult “adevarul” de pe pamant pt le place placerea de pe pamant, intradevar este adevarat ceea ce scrie in articol dar in firea omeneasca din tinpurile noastre afirma ceea ce este adevarat dar nu umbla in adevar pt ca le place lucrurile pamantesti.
Pt. Dumnezeu merita sa traiesti pt lume nu
e mai usor sa ne mintim frumos unii pe altii decit sa spunem adevarul. pentru mine cel mai frumos dar este adevarul, domnul isus.traiesc in cuvintul sau si prin ajutorul domnului isus merg inainte. chiar daca uneori imi este greu , ma incred in domnul si as vrea mereu adevarul sa fie primul.
CArtna nxkrrtmpqrfb, ilqthckmnlne, [link=http://qhrkpdecneac.com/]qhrkpdecneac[/link], http://mgjleibdonzc.com/
yX2y0P jbprkamiihvl, rnlbgewqqeol, [link=http://zrxruuwiauyw.com/]zrxruuwiauyw[/link], http://cwdbyedjiqlp.com/
totul depinde de alegerea noastra a fiecaruia.Ce vrem sa fim,robi in Egipt,sau fapturi noi umbland in libertete?
traim intr-o lume nedreapta,unde suntem chemati sa fim ,,lumina,,,dar se pare ca a inceput sa ne placa intunericul si sa ne simtim confortabil alaturi de fiii sai
ne uitam cu jind la ce au altii:praz,usturoi…dar nu vedem si stricaciunea.Ne gandim ca nu suntem binecuvantati pt ca nu avem,,bogatii,, ca si <<altii>>si am uitat care ne sunt prioritatile:Matei 6:33.Cautati mai intai imparatia si veti avea si restul pe deasupra.
Pavel predica credinta.Credinta este un mod de viata.Crestinii au ajuns sa se teama mai mult de satan decat de Dumnezeu.Ei se plang tot timpul ca li se intampla tot felul de lucruri rele si nu vad nici o solutie de iesire.ei vorbesc despre Dumnezeu ca si cand nu ar mai avea puterea sa-i ajute.DUMNEZEU INCA TRAIESTE,FRATILOR SI ARE SOLUTII NEASTEPTATE!EL E MAI MARE SI FACE ,,NESPUS MAI MULT DECAT CEREM SAU GANDIM,,EL ESTE IN NOI SI DE ACEEA ,,PUTEM TOTUL PRIN EL,,Ne place sa ne gandim ca Isus a fost daruit lumii si deci si pt noi,dar oare EL a fost daruit fara trupul SAU?Nu suntem noi trupul SAU?Deci…si noi am fost daruiti acestei lumi ca lumina.Ne vedem noi ca si niste cadouri pt aceasta lume?
TREZITI-VA!Unii au obosit cautand lucrurile lumii si asteptand ca ceilalti sa faca ceva… de ce ceilalti si nu noi???!!!Noi suntem,, trimisi inputerniciti,,dar unde ne este puterea?...IN CUVANTUL SAU…DAR CINE MAI ARE TIMP DECUVANT???...ATATEA CANALE TV…Asteptam doar ca Dumnezeu sa-si faca partea,pt ca…e treaba LUI sa ne binecuvinteze,nu…?Si treba noastra care mai este?:,,SI SA-L CUNOSC PE EL SI PUTEREA INVIERII LUI SI,,PARTASIA CU SUFERINTELE LUI,, SI SA MA TRANSFORM DUPA CHIPUL LUI…,,A TRAI CA EL,INCA ADUCE PRIGOANA,DAR CREDETI-MA CA INCA NOI NU STIM CU ADEVARAT CE ESTE EA SI PANA LA URMA,,SUFERINTELE PT CRISTOS SUNT TOTDEAUNA URMATE DE SLAVA LUI DUMNEZEU IN VIETILE NOASTRE…MERITA SA TRAIM PT CRISTOS!